Ritualul maturității

Trecute sunt zilele când ritualurile marcau nașterea, moartea, căsătoria, dar si trecerea adolescenților la maturitate. În unele triburi mai apropiate de natură, această trecere este încă marcată de o încercare, de cele mai multe ori sub forma unei lupte, a supraviețuirii într-un mediu ostil sau îndeplinirea unei misiuni dificile.

În zilele noastre, mulți părinți, dar și din ce în ce mai mulți tineri, consideră că a deveni independent financiar, a fi pe picioarele proprii, câștigând bani cu sudoarea frunții, este un bun examen de maturitate. Poate fi adevărat în multe cazuri, efortul și adaptarea la noua situație pot reprezenta adevărate lecții de viață. Mi-ar fi plăcut să pot face și eu așa ceva, să plec să lucrez în străinătate când eram studentă, în vacanță. Acum e prea târziu… Însă pot visa cu ochii deschiși la ce aș fi putut face dacă încă nu aș fi împlinit încă 30 de ani.

Și vă dezvălui acum câteva idei din jurnalul posibilei mele aventuri americane:

“Nu am avut probleme financiare, ai mei mi-au dat întotdeauna ce am avut nevoie, fără lux inutil, dar nici fără lipsuri. Însă când am ajuns studentă mi s-a părut firesc să învăț să mă susțin singură, chiar dacă mama era cu inima îndoită că plec departe de ea.

Dintre multele oferte turistice pe care le-am studiat la un târg de profil, m-a atras cea de la work and travel Vacanțe speciale, prin care poţi ajunge să munceşti în SUA ca student în vacanţă. De ce? Pentru că nu e în Europa, pentru că pare o variantă sigură, pe o perioadă limitată, și este ceva accesibil pentru mine, care nu am muncit niciodată. Pentru că aș putea să înțeleg și eu ceva din visul american. Și mă refer aici la libertatea pe care o simți când calci pe un pământ nou, simți că totul e posibil, că ai nenumărate posibilități nedescoperite încă… Mi-ar plăcea să simt bucuria, extazul amețitor pe care l-au simțit cei care au descoperit aur în Vestul îndepărtat. Asta înseamnă America pentru mine: descoperire, explorare, libertate, orizont deschis.

După tevatura cu actele necesare, am avut de ales între multe opțiuni pentru “o vară”. Colegii mei s-au înghesuit spre slujbe la restaurante și hoteluri (mai ales pentru bacșișuri), dar eu am ales ceva mai așezat, chiar dacă plata era medie. Nu m-am dus să fac avere, nici nu aș fi avut cum în doar 3-4 luni, ci să mă pun într-o situație nouă, să mă descopăr pe mine însămi. Am avut noroc să găsesc un post de resort worker la un ranch din Montana. Aproape de munţi, spaţii largi, cai… La început era munca, abia apoi venea distracţia. Mediul în care munceşti contează, iar faptul că am avut natura aproape m-a ajutat să mă adaptez repede.

Am făcut multe, de la măturat grădina, întâmpinat turiştii sau făcut cumpărături până la îngrijit caii. Ghici ce preferam? (caii – răspuns corect). Însă am avut şi timp doar pentru mine, pentru lungi plimbări călare pe dealurile blânde din jur sau pe cărări de munte.

horse 1

La doar câteva săptămâni de la sosire, am prins şi sărbătoarea de 4 iulie, sărbătoarea lor naţională. Doamne, mare nebunie şi veselie! Artificii, petreceri, parade, am rămas foarte uimită şi impresionată de anvergura pregătirilor chiar şi orăşelul relativ micuţ lângă care mă aflam. Toți oamenii voiau să mă atragă în bucuria lor comună, era o atmosferă de sărbătoare greu de uitat. La noi nu întâlnești așa ceva, ar fi și cam greu în condițiile actuale…

Mi-a plăcut deschiderea și relaxarea cu care au privit oamenii din jur obiceiurile mele, spre deosebire de cei din țară, din păcate. Nu a fost nici o problemă cu regimul meu vegetarian, nici cu faptul că practic yoga. Este o atât de mare varietate și acceptare! De fapt găsești un studio de yoga la fiecare colț de stradă, doar că este destul de superficial privită, doar ca o gimnastică intensă. Din fericire, pe timpul verii și la resortul unde am lucrat au fost organizate ședințe de yoga pentru clienți, așa că experiența mea în domeniu mi-a folosit, știam cum să pregătesc sala, ambianța etc. 

La sfârșit, după încheierea contractului, am ales să fac excursii în parcul național Yellowstone, să urc munții, să cunosc tăcerea și maiestuozitatea pădurii de pe alt continent. Și nu am fost singură, ci cu noua mea prietenă, localnică, care mi-a explicat multe despre ei, de la tradiţii până la tehnici de supravieţuire în sălbăticie. Ce îmi puteam dori mai mult, tânără studentă la Silvicultură?

Munceşti şi te maturizezi. Parcă aș vrea să mai fac o facultate ca să mă pot întoarce în țara tuturor posibilităților… Cu ce am revenit de acolo? Cu mai multă încredere în mine (ce nu te omoară te face mai puternic, nu-i așa?), cu mult mai multă experiență umană, am acum prieteni în multe părți ale lumii și privesc viața mai relaxată.“

Tu ce ai prefera să vezi, să explorezi, să descoperi în posibila ta aventură americană?

Articol scris pentru concursul SuperBlog 2013

Imaginea de aici.

About Veronica Godeanu

Profesoara la Centrul de Meditație și Yoga - Kamala
Acest articol a fost publicat în SuperBlog 2013 și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s